User-review trepied Manfrotto MK394-H

Orice fotograf care s-a intersectat macar o data cu fotografia de peisaj stie ca trepiedul este “unealta” in lipsa careia sansele ca rezultatele bune sa apara scad foarte mult. Dependenta dintre calitatea rezultatului si utilizarea unui sistem de stabilizare este cu atat mai mare cu cat intensitatea luminoasa este mai mica. Astfel, surprinderea unui peisaj in lumina apusului sau a rasaritului (conditiile de lumina in care se realizeaza cele mai multe peisaje) necesita la modul imperativ trepiedul.

De luni bune mi-am plasat pe lista viitoarelor achizitii si un trepied, insa numai de curand, dupa multe review-uri citite, m-am decis asupra modelului pe care il doresc. M-am oprit la Manfrotto MK394-H. Imboldul de a-l cumpara, l-a reprezentat sumedenia de laude gasite in toate articolele referitoare la acest model.

La numai doua zile de cand a intrat in posesia mea, s-a ivit ocazia de a-l testa in imprejurimile Satului Rimetea. Picioarele in 4 sectiuni, cu reglaj independent al unghiului de deschidere, s-au dovedit nu doar utile, ci necesare atunci cand a trebuit sa il amplasez pe terenul stancos si dificil. A facut fata cu brio atat in lumina de apus, cat si in momentul in care soarele nu se mai vedea de mult timp, fiind necesari timpi lungi de expunere. M-a impresionat foarte mult modul in care se comporta: este la fel de solid atat in varianta compacta cat si cu picioarele extinse si coloana ridicata. Stabilitatea pe care trepiedul o ofera si constructia robusta din aluminiu il fac sa para dintr-o bucata. Modelul MK394-H este destinat echipamentelor entry si mid-level, asadar rareori se intampla ca aparatura sa atinga 3.5 kg, pragul de suportabilitate garantat de cei de la Manfrotto. Tocmai datorita incarcaturii mari pe care o accepta, se pot utiliza greutati pentru imbunatatirea stabilitatii.

Pentru ca l-am cumparat recent, am reusit sa il utilizez doar de cateva ori, iar ultima data s-a intamplat in Gradina Botanica. Pe masura ce fotografiam florile, am realizat cat de indispensabil este si in aceste cazuri. Desi diafragma deschisa imi permitea timpi de expunere mici, s-a ivit o alta problema pe care trepiedul a rezolvat-o simplu. Avand un camp de profunzime redus, intre momentul focalizarii si declansarea propriu-zisa orice miscare a camerei scoatea subiectul din zona de focus. Folosindu-ma de trepied am reusit fara probleme sa obtin cadre in care florile erau focalizate asa cum mi-am dorit.

Probabil ca elementul care duce Manfrotto MK394-H catre perfectiune este coloana inversabila, ce permite imobilizarea camerei foto la orice inaltime intre 0 si 143 cm, lucru pe care majoritatea trepiedelor concepute pentru DSLR-uri entry-level nu il pot realiza. Totodata, aceasta functie mareste domeniul situatiilor in care trepiedul devine utilizabil. In plus, capul permite o miscare foarte lina, fiind ideal pentru panning in cazul filmarilor. Datorita manevrabilitatii excelente si tuturor calitatilor pe care le pune la dispozitia fotografului la pretul actual de 100€ , Manfrotto MK394-H este trepied care va ramane in (trei) picioare pentru o lunga perioada in clasa sa.

Multumim domnului Eduard Moise [http://moise-eduard.blogspot.com] pentru articol si fotografiile realizate cu trepiedul Manfrotto MK394-H, imagini pe care le puteti vedea in galeria de mai jos.

This slideshow requires JavaScript.

Advertisements

Posted on 12 June 2012, in Review, Sfaturi utile, Testari echipamente, Testari echipamente foto, Trepiede foto and tagged , , , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: