Sfaturi utile despre: Fotografia de pestera

Lectie oferita de Scoala de Fotografie Sibiu, lector/fotograf Daniel Baltat

Cand ati fost ultima data intr-o pestera?

Cu siguranta ati incercat sa faceti fotografii, insa poate nu intotdeauna rezultatele au fost cele mai satisfacatoare.

Fotografia de pestera este unul dintre cele mai dificile tipuri de fotografie.

In primul rand pesterile le putem imparti in pesteri amenajate, turistice, si pesteri neamenajate.

In pesterile amenajate lucrurile sunt mai simple pentru ca sunt iluminate, problema este pusa de timp. In pesterile neamenajate lucrurile se complica. Vom discuta problemele putin mai larg.

In primul rand trebuie sa fiti echipati corespunzator. Un minim de echipament ar fi:

-lanterna frontala (se pune pe cap) + 1 sau 2 seturi de baterii de rezerva

-haine impermeabile (de preferinta cat mai colorate), haine de schimb, trebuie tinut cont ca temperatura in pesteri este este de aproximativ 10-15ºC

-doua perechi de incaltaminte, dintre care una obligatoriu sa fie formata din ghete de munte sau cizme de cauciuc

Daca nu aveti experienta se recomanda sa fiti insotiti de un ghid. Chiar daca aveti experienta, recomandarea de a  fi insotiti de un ghid ce cunoaste pestera ramane valabila! Pesterile pot ascunde puturi abrupte, sifoane sau galerii periculoase.

Inainte de a vizita o pestera trebuie sa va documentati asupra accesibilitatii ei si daca puteti  face fotografii. Multe pesteri sunt protejate si acest lucru poate limita accesul.

Pentru inceput se recomanda vizitarea unor pesteri deschise, neprotejate. In felul acesta va veti acomoda cu peisajul subteran iar picioarele voastre vor invata sa mearga pe pipaite. Veti vedea ca la inceput miscarile sunt stangace. Un motiv pentru care se recomanda o casca de protectie, in cazul cazaturilor.  Cu aceasta ocazie veti vedea daca sunteti sau nu claustrofobi. Daca simtiti o senzatie de disconfort si apasare ce persista si dorinta de a iesi la „lumina” cat mai repede, atunci abandonati rapid, daca nu,  continuati.

Se recomanda alegerea unei pesteri deschise deoarece acestea nu au foarte multe concretiuni ce s-ar putea distruge cu miscarile stangace. Este un loc unde va puteti antrena si acomoda cu pesterile neamenajate.

Daca acomodarea decurge fara probleme, puteti aborda si pesteri mai concretionate si mai spectaculoase.

Echipamentul foto:

Ca si echipament necesar fotografiei de pestera avem nevoie de un aparat foto DSLR sau bridge, obiectiv zoom de la superangular la un usor tele si preferabil ca acesta sa fie cat mai luminos. Important este ca aparatul sa ne permita timpi de expunere de cel putin 30 de secunde. Totusi cele mai recomandate sunt aparatele foto DSLR deoarece ne permit timpi de expunere nelimitati. Acest lucru fiind posibil atunci cand lucram in modul manual si folosim timpul de expunere B (bulb).

Evident, nu trebuie sa lipseasca nici trepiedul. Mai avem nevoie de un declansator flexibil pentru a declansa de la distanta fara sa miscam aparatul. Daca declansam direct din butonul aparatului, cu siguranta fotografia va fi miscata la un timp mai lung de expunere. In cazul in care nu avem un astfel de declansator, putem folosi functia de autodeclansare a aparatului. Aceasta functie denumita si “auto timer” va declansa dupa 2 sau 10 secunde aparatul foto fara sa il atingem.

In cazul in care aveți un obiectiv mai greu, cu siguranța va trebuie un trepied stabil pentru a reduce vibrațiile care apar in momentul declansarii.

Alegerea trepiedului este un subiect delicat [ vezi ghid alegere trepied, aici ].
Personal folosesc un carbon 190CXPRO3 deoarece imi ofera toate facilitatile tehnice de care am nevoie, putand fi poziționat pe un teren accidentat si denivelat cum este cel din pestera. In plus, fiind din carbon e mai usor de transportat si extrem de stabil.

Uneori trebuie sa ne taram pe burta prin galerii inguste cat un om pana la o sala rupta din basme si nu vreau sa-mi imaginez cum ar fi sa fac acest lucru cu un trepied greu, pe langa tot restul echipamentului.

Un alt aspect ce trebuie luat in seama este in ce transportam echipamentul foto. Speologi folosesc un rucsac impermeabil ce se numeste banana speologica (fiind de culoare galbena). Noi putem folosi si un rucsac foto ce are loc de lucruri personale si preferabil unul care include husa de ploaie, pentru a-l proteja de murdaria cu noroiul ce se gasesc din plin intr-o pestera. Personal folosesc alternativ un rucsac/sling 3N1-33 cand am nevoie si de lucruri personale, deoarece se ancoreaza bine atat pe spate cat si pe fata, in functie de situatia in care am nevoie sa-l port. Niste manusi de protectie sunt binevenite altfel ne trezim ca punem mainile pline de noroi pe camera.

Tehnica de fotografiere:

O alta unealta nelipsita in fotografia subterana este blitz-ul. Dar de data aceasta nu vorbim de blitul aflat in constructia camerei si nici montat pe camera foto. Blitz-ul folosit va fi independent de camera. Prin urmare trebuie sa cunoastem cat mai multe despre blitz-ul nostru. Cea mai frecventa metoda de folosire a blitz-ului in acest gen de fotografie este declansarea acestuia in modul manual direct de catre o persoana. In primul rand este necesara cunoasterea numarului ghid al blitului.

Acest numar ghid, care mai este numit si numar director, este un index dependent de puterea blitz-ului si care stabileste o relatie de proportionalitate cu distanta dintre blitz si diafragma recomandata pentru o expunere corecta.

Numarul ghid se gaseste in cartea tehnica a blitului si este prezentat de exemplu, sub forma: Ng = 22 / 100 ISO si 1 m” si care ne arata ca la un subiect aflat la 1 m de blitz, vom obtine o expunere corecta daca folosim diafragma f:22 pentru un film/senzor cu sensibilitatea ISO 100. (Atentie, ce am prezentat mai inainte este doar un exemplu, numarul director difera de la un tip de blitz la altul)

Pentru restul distantelor diafragma se calculeaza dupa formula: f = Ng/ D (unde f este valoarea diafragmei, Ng numarul director, iar D distanta de la aparat la subiect in metri).

Aceasta formula este folosita in cazul modului de lucru manual cu blitz-ul si cu iluminarea acestuia frontala. De regula blitz-urile au un mic tabel in care sunt redate aceste variabile direct calculate.

In calcularea corecta a numarului ghid trebuie sa tinem cont si de distanta focala la care va fi setat zoom-ul blitz-ului. Pentru acest caz trebuie luata valoarea la distanta focala cea mai scurta pe o care o poate acoperi blitz-ul.

In modul de lucru manual, blitz-ul descarca intreaga energie acumulata in condensator, cu alte cuvinte ilumineaza la maxim cand bliz-tul este setat pe full.

Blitz-urile moderne ne permit sa le descarcam la diferite valori. Putem alege sa descarcam blitul la ½ din putere sau la ¼ si asa mai departe…

Cum procedam?

Aparatul este pus pe trepied, declansam cu telecomanda sau cu auto timer, iar noi vom ilumina cu blitz-ul din mana cavitatea pesterii. Trebuie avut grija ca blitz-ul sa nu ilumineze direct in obiectiv. Pentru ca expunerea sa fie suficienta vom alege un timp lung de 20 sau 30 secunde, iar daca este nevoie vom folosi modul Bulb.

Calcularea intensitatii blitului se face cu ajutorul numarului ghid.

Exemplu: numarul ghid este de 22, noi folosim pe aparat o diafragma de f 5,6; peretii pesterii sunt la 2 metri de blitz. Va trebui sa calculam la ce intensitate vom folosi blitul pentru o iluminare corecta. Trebuie sa tinem cont ca ne intereseaza distanta de la blitz la subiectul de iluminat si nu distanta aparat-subiect!

Conform formulei f = Ng/ D, avem: f = 22/2 rezulta o diafragma de f: 11, asta insemna o lumina prea puternica. Atunci vom folosi blitul la ½ din putere. Automat numarul director va fi de 11, conform formulei vom avea f = 11/2

Rezulta o diafragma de aproximativ 5,5 foarte apropiat de 5,6. Prin urmare vom folosi in acest exemplu blitul la jumatate din puterea sa. Trebuie sa avem grija sa nu iluminam de doua ori acelasi subiect pentru ca vom avea supraexpunere. Pentru a evita supraexpunerea prin iluminarea repetata (deseori accidentala si cam greu de evitat) practica a dovedit ca este mai indicat sa folosim blitul la o intensitate un pic mai mica de cat cea calculata.

Trebuie sa admiteti ca fotografia de pestera este un gen de fotografie experimentala ce nu se supune acelorasi legi ca fotografia de suprafata. Trebuie sa intelegeti ca pentru o fotografie buna se poate munci si cateva ore (fara a pune la socoteala tipul parcurs pana la zona fotografiata), media este de 40-50 de minute pentru o fotografie. Din fericire, avantajele digitalului ne permit sa verificam fotografia imediat si sa corectam la urmatoarea eventualele greseli.

In acest gen de fotografie deseori combinam lumina continua a unei lampi cu lumina de blitz, cea mai indicata fiind un panou LED care ofara aceeasi temperatura de culoare cu cea a blitz-ului.

In calcularea expunerii noastre trebuie sa avem grija ca lumina continua sa nu fie prea puternica si sa ne supraexpuna anumite zone din cadru, de accea, indicat arfi ca aceasta s afie dimmabila (reglabila in intensitate).  In acest sens vom consulta si exponometrul camerei foto.

Metoda descrisa in acest articol este una simpla si economica. Evident exista si alte modalitati de a face fotografie in pestera cu mai multe surse de iluminare si chiar cu sisteme de blitzuri declansate prin radio. Nu in ultimul rand, pentru cei care doresc sa si filmeze in pestera,  sursele de lumina continua cu leduri sunt foarte indicate, fiind destul de puternice, cu o culoare de tempartura (K) corecta, se pot obtine imagini interesante.

This slideshow requires JavaScript.

Lectia continua. Urmeaza curand capitolele:

– Reguli compozitionale in fotografie de pestera
– Utilizarea filtrelor colorate si unghiuri de iluminare, in fotografia de pestera

Lectie oferita de Scoala de Fotografie Sibiu, lector/fotograf  Daniel Baltat.


Advertisements

Posted on 8 August 2012, in Expeditii fotografice, Lectii de fotografie, Sfaturi utile, Testari echipamente, Workshop foto and tagged , , , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: